Chiar dacă n-ați băgat de seamă, existența dumneavoastră, de ceva vreme, a căpătat o nouă dimensiune: cea virtuală. Viața 2.0.
Poate ar fi mai corect spus că, la un moment dat, undeva în existența noastră, a tuturor, a existat o bifurcație, un moment în care existența noastră s-a divizat, ca un fluviu care se desface în două brațe. Nu ne amintim când, e imposibil de spus cu precizie care a fost acel moment și nu s-a întâmplat cu noi toți deodată. Dar s-a întâmplat. De atunci trăim scindați, împărțiți între viața noastră cea cu masca pe față și cea cu căștile pe urechi.
Coloșii industriei informației se grozăvesc că au pus pe urmele noastre cohorte de înțelepciuni artificiale care notează tot ce citim, tot ce cumpărăm, ascultăm, privim, pe scurt fiecare respirație a noastră în spațiul virtual. În viața 2.0 frecventăm, mai mult sau mai puțin asiduu, spații pe care în viața de zi cu zi le-am ocoli. Oameni perfect respectabili în 1.0, care nu s-ar apropia de una dintre revistele acelea în țiplă, “pentru adulți”, la un chioșc de ziare, pășesc fără multă ezitare în bordelurile virtuale.
Pierdem ceasuri bune, în 2.0, cu filme pentru care nu am plăti 15 lei într-un cinematograf. Oameni atenți la fiecare cuvânt rostit și îngijiți la cuvântul așternut cu stiloul, pot repezi, în 2.0, un tembel “sal. cf?”, socotind că s-au încadrat fără cusur în canonul comunicări 2.0. Doamne cu aspect sever nu se sfiesc să își rostogolească ample rotunjimi și adânci decolteuri în fotografii aruncate ochiului 2.0, chiar dacă în 1.0 ar ridica sever din sprânceană văzând pe cineva asemenea.
Miei blânzi, vrăbiuțe sfioase, greierași timizi, gărgărițe prudente, albinuțe întreprinzătoare, cu toții devin, în 2.0, lei fioroși, ciocănitori gălăgioase, berbeci iuți din fire și maimuțe lovite de streche. Lucruri pe care le-am cântări de două ori în 1.0, zburdă nestânjenite în 2.0, autocenzura e, frecvent, suspendată, pofta de gîlceavă nu cunoaște niciodată saț, iar orice nimic merită rostit.
Apoi sunt prietenii. Petrecem mai multă vreme cu ei bodogănind, gângurind, mormăind, flecărind, bombănind, flirtând, certîndu-ne sau împăcându-ne, decât petrecem cu ceilalți, cu care chiar ne știm. De o viață. Ne trimitem bezele, ne împărtășim isprăvile mâțelor, conținutul farfuriilor, furiile și perplexitățile. Superficial, grăbit, like, scroll, like, scroll, refresh. Inconsitent, fără timp risipit în scrutări profunde, într-o permanentă răsfoire a perisabilului. Dacă ne știm și în 1.0 sau decidem să ne întâlnim acolo, vorbim doar despre 2.0, despre cunoscuții de acolo, despre pisici și like-uri.
Dezarticulat și superficial consumăm minuscule porții de erotism 2.0, ne irosim în absurde exerciții epistolare în care nimeni nu înțelege pe nimeni, consumăm năzbâtii cu pretenția de știri și știri cu zvâc de năzbâtie. Când plecăm undeva, în 1.0, prima grijă e să ne interesăm dacă la destinație e Wi Fi, adică dacă mediu e propice vieții 2.0, dacă planeta de destinație poate suporta viața 2.0. Pe drum, spectacolul naturii există doar pentru a oferi un fundal selfie-urilor, iar destinația pentru a fi marcată, tăguită, share-uită.
Comandăm mâncarea în 2.0 și o consumăm în 1.0. Ne privim în 2.0, ne sărutăm în 1.0 și murim în 1.0. În 2.0 încă vom mai primi niște like-uri. Ne vor mai fi livrate niște emoticoane.
Pls. like & share
thx
