Dacă rușii, chinezii, klingonienii sau oltenii își vâră nasul în alegerile din SUA este de discutat. Cert e că giganții internetului o fac. Și o fac fără a se mai strădui ca măcar să mimeze imparțialitatea, nici măcar de dragul salvării aparențelor.
New York Post publică un articol despre afacerile din Ucraina ale lui Hunter Bide, fiul candidatului democrat la președinția SUA. Articolul conține probe și vorbește despre implicarea personală a lui Joe Biden în afacerile fiului său, ciudatele legături cu Burisma și intervențiile fostului vicepreședinte în favoarea unor anumite grupuri de afaceri.
Cum era de așteptat, articolul interesează, începe să fie distribuit. Apoi intervin în forță giganții Facebook și Twitter.
This is a Big Tech information coup. This is digital civil war.
I, an editor at The New York Post, one of the nation’s largest papers by circulation, can’t post one of our own stories that details corruption by a major-party presidential candidate, Biden. pic.twitter.com/BKNQmAG19H
— Sohrab Ahmari (@SohrabAhmari) October 14, 2020
Distribuția articolului este blocată pe cele două platforme. De ce? Răspunsul oficial de la Facebook sună astfel:
While I will intentionally not link to the New York Post, I want be clear that this story is eligible to be fact checked by Facebook's third-party fact checking partners. In the meantime, we are reducing its distribution on our platform.
— Andy Stone (@andymstone) October 14, 2020
Altfel spus: “încă nu știm de ce interzicem distribuția, dar găsim noi un motiv. până atunci rămâne cum am stabilit”. Reducerea distribuției pe platformă se traduce, în cazul acesta, prin: blocarea distribuției.
Twitter merge și mai departe. Nu se mulțumește cu blocarea distribuției, dar se implică activ în descurajare oricărei tentative de accesare a acelui articol.
Twitter is not only preventing people from tweeting the NY Post story, they’re discouraging people from reading it at all. pic.twitter.com/mRmmRzwxi6
— Arthur Schwartz (@ArthurSchwartz) October 14, 2020
Acuzațiile incluse în acest mesaj al Twitter sunt demontate, demonstrate ca false, dar asta nu schimbă nimic.
Ministerul Adevărului există. Tocmai ați primit demonstrația.
Intervenția brutală a celor două companii nu mai lasă loc de îndoieli sau iluzii. Le-am văzut și noi la lucru, pe aici, nu o dată. În mod paradoxal, uriașa lor putere ne este datorată. Am ajuns prizonierii bulelor, ne e teamă să le părăsim. Consumăm doar ceea ce ni se livrează înlăuntrul bulei albastre, nu ne mai ostenim nici măcar să dăm click pe link-urile către articole importante (cum ar fi cel duce spre acest articol). În condițiile astea nu mai e deloc de mirare că aceste uriașe companii pot decide ce e îngăduit și ce nu, ce avem voie să aflăm și ce nu. Iar într-o semnificativă măsură controlează și ceea ce gândim.
