Aud, de aproape un an, vorbindu-se cu insistență despre “condițiile revenirii la normalitate”. Normalitatea – concept obez, larg în pântec – nu a avut niciodată o definiție limpede, una asupra căreia să ne putem pune de acord, dacă nu toți, măcar cei mai mulți dintre noi. Acum, mai mult ca înainte, ideea de normalitate e redusă la niște parametri ridicoli. Iar lucrul ăsta, îndrăznesc să gândesc (oho, asta îndrăzneală!) nu e deloc întâmplător.
În timpul vieții noastre, normalitatea a arătat în atât de multe feluri. Normalitatea anilor ’70 nu semăna deloc cu cea a anilor ’80, iar anii ’90 aveau să își definească propria lor viziune despre normalitate. Acum doi ani, am fi vorbit într-un anume fel despre, din nou, inevitabilă repetițe, normalitate. Azi nici nu știm cum să o mai descriem. Dar aflăm că trebuie să admitem niște condiții pentru a avea parte de ea. Iar asta e noua normalitate. Cea în care ni se enunță sunt niște condiții, iar noi nu avem a le comenta, discuta ori accepta. Ne supunem. Atât.
Normalitatea care ni se promite de această dată e, cum spuneam la început, redusă la parametri ridicoli: fără mască, vom avea voie să ieșim din casă. Dacă ne supunem condițiilor. Asta e tot. La asta se rezumă normalitatea care ni se promite. Pentru că, în toată perioada asta în care noi cheltuiam spaimele cu care eram generos aprovizionați, s-au mai întâmplat lucruri. Libertatea noastră a suferit o severă redefinire, la care, din nou, nu am fost întrebați, doar ni s-a comunicat. Spațiul în care ne obișnuisem să ne imaginăm că ne putem valorifica libertatea de expresie a devenit un fel de lagăr, cu ierarhii bine înțepenite. Există acum mareșali ai libertăți de expresie, care hotărăsc ce, cât, când avem voie să spunem ori să gândim. Există vardiști ai gândirii care ei și doar ei decid ce e adevărat și ce ba. Nu intru în mai multe detalii, am vorbit, de atâtea ori, despre lucrurile astea pe care, oricum, le știți sau ar trebui să le știți. Revenirea la normalitate nu privește aspectele astea. Doar masca.
Noul primar al capitalei are și el păreri. Tot despre normalitate. 19 grade în casă reprezintă normalitatea, așa cum o înțelege el. Bill Gates, devenit nu se știe cum, dirigintele nostru, al tuturor, are păreri și mai interesante despre normalitate. Ne anunță, dezlânat, gesticulând dezordonat, dar pătruns de importanța pe care singur și-au dat-o și alții au luat-o în seamă că pe viitor va trebui să vorbim despre un alt fel de normalitate. Ne anunță el ce înseamnă asta, când o fi cazul. La noi au loc alegeri. Și se constituie un nou guvern. Alcătuit de cei care au pierdut alegerile. Din nou, normalitate. Cea nouă.
Doi ani școlari au fost făcuți pulbere, în condițiile în care și așa ne umplusem de “copii noștrii are nevoie de m-ai puține teme care le dă de la școală și nu l-e folosește la nimic în veață”. Soluția? Să cumpărăm mai multe tablete pentru copii. Până la debutul afacerii COVID exista o vie dezbatere despre problemele pe care le ridică timpul pe care copiii noștri îl petrec cu ochii zgâiți la ecrane de tot felul și efectele severe asupra dezvoltării lor intelectuale. Acum am găsit soluția. Mai multe ecrane, mai mult online. Că doar în online copiii pot afla “cum s-ă fi kel mai bun”.
Normalitatea despre care putem vorbi e una, cea care ni se va îngâdui e alta. Cândva am fi îndrăznit să ne imaginăm că avem și noi un cuvânt de spus asupra destinului nostru. Ne-am băgat mințile în cap. Nu e cazul. Cândva ne imaginam că votul nostru contează, că vocea noastră e importantă, că există presa care să și puzderia de ong-uri care vor să. Ne-am băgat mințile în cap. Presa există ca să. Alt să. Iar ong-urile ca să. Oho, alt să. Înainte erau teorii ale conspirației, care te făceau să pari tralala în ochii celorlați. Azi reprezintă domeniul comun de definiție al noii normalități.
Cum spuneam, va trebui să ne supunem unor condiții și vom putea… Ce? Vom avea voie să… Ce? Mai puțină mască? Ieșit din casă? Vom avea voie să fim vii! Asta până când noua definiție a normalității ne va exclude. Total. E doar o chestiune de timp.
P.S. Nu uitați să vă vaccinați. Și – mult mai important – să postați selfie-urile de la vaccinare. Încă nu e obligatoriu. Încă.
