Membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România s-au întâlnit ieri, la Palatul Parlamentului cu reprezentanți ai instituțiilor statului, Parlamentului, jurnaliști și experți, în cadrul conferinței „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România”, un eveniment dedicat în special dezbaterilor pe tema implementării European Media Freedom Act.
În contextul în care din 8 august regulamentul european va deveni obligatoriu pentru toate statele membre UE, discuțiile au vizat în special armonizarea legislației românești pentru implementarea noilor măsuri europene, apreciate de majoritatea participanților drept esențiale pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România.
De altfel, în cadrul conferinței Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că va susține inițiativele legislative care promovează politici pentru protejarea jurnaliștilor și a libertății mass-media, subliniind că mass- media „nu trebuie să fie controlată în niciun fel de interese economice sau politice (…) Mass-media nu trebuie să fie confortabilă pentru oamenii politici”, precizează Agerpres
În contextul modificărilor pe care le impune Media Freedom Act s-a pus în discuție inclusiv modificări asupra legislației românești pentru a răspunde cerințelor europene. Senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președintele Comisiei de cultură și media din Senat a invitat jurnaliștii să participe la acest proces, începând din toamnă: „Avem o Lege a audiovizualului care a trecut tacit de Camera Deputaților și se află în dezbatere și va trebui reluată dezbaterea, raportat și la aceste reglementări europene, în Senat. Și, pentru asta, rog conducerea UZPR și rog toți jurnaliștii interesați să participe în septembrie când vom relua dezbaterile pe Legea audiovizuală”.
De asemenea, măsurile iminente pentru domeniul digital stârnesc în prezent o serie de controverse. În comunicatul prezentat pe site-ul UZPR fiind precizat faptul că „reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat și asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment. Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conțină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual și digital – cu diferențieri doar în ceea ce privește simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi și obligații diferite în funcție de tipul de serviciu pe care îl oferă”.
Temele abordate în cadrul întâlnirii de la Palatul Parlamenmtului au adus în atenție situația presei actuale, de la impactul evoluției tehnologiei, la presiunile financiare și ingerințele politice resimțite de jurnaliști: „Provocările sunt reale, de la evoluțiile tehnologice până la polarizarea discursului public, dar și ele trebuie întâmpinate cu instrumente moderne, solide și adaptate realităților actuale” – a precizat Alexandra Preda, reprezentanta Ministerului Culturii la eveniment. Totodată, rectorul Universității Politehnica București a amintit de instrumentele digitale folosite azi pentru influențarea opiniei publice care obstrucționează munca jurnaliștilor: „Trebuie să înțelegem că, atunci când discutăm despre media, ne place sau nu ne place, trebuie să acceptăm că influențarea opiniei publice, fără să vreau să jignesc media absolut deloc, nu mai revine exclusiv unui jurnalist sau altuia”.
Argumente majore pentru modul în care vor fi protejați jurnaliștii în condițiile aplicării legislației europene au venit din partea profesioniștilor din media. Răzvan Savaliuc, reprezentant al Clubului Român de Presă, a precizat: „Media Freedom Act propune măsuri clare împotriva interferenței guvernamentale în activitatea editorială. (…) Dacă statul membru România are obligația asta de la Uniunea Europeană să desemneze un organism de control al presei, să fie un organism independent, în niciun caz o instituție publică”.
Noul regulament european pledează pentru asigurarea libertății de exprimare si independenței mass-media, prevede obligații privind transparența proprietății media și a finanțării publice pentru instituțiile de presă, dar și norme pentru protejarea jurnaliștilor împotriva supravegherii abuzive și a intimidării, dar și pentru protecția surselor.
