Cercetătorii de la Institutul Reuters au studiat 255 de postări etichetate drept false sau înșelătoare postate între ianuarie și martie 2020. Scopul studiului a fost de a înțelege modul în care se propagă informațiile false, ce tip de informații false sunt propagate și cum răspund la asta platformele de media socială.
Tipuri de dezinformare
Cel mai des întâlnit tip de dezinformare, au constatat cei de la Reuters, este cel în care informațiile false sunt amestecate cu informațiile adevărate. De exemplu, postările care amestecă sfaturi utile, cum ar fi să ne spălăm des pe mâini, cu informații false, precum acelea care susțin că virusul nu rezistă la temperaturi mai mari de 27 de grade Celsius. Acest tip de dezinformare este întâlnit în 59% din cazurile totale.
În schimb, dezinformarea cu conținut total inventat este întâlnită în 38% din cazuri. Postările din această categorie au drept scop explicit propagarea de informații false și înșelătoare, iar consecințele acestor pot avea urmări foarte serioase.
Modul de propagare
În ceea ce privește modul în care se propagă informațiile false, Reuters a descoperit că rolul cheie în propagarea informațiilor false despre COVID-19 îl au celebritățile și politicienii, chiar și în condițiile în care implicarea lor ulterioară în discuția stârnită este minimală. Este deja celebru cazul actorului Woody Harrelson. Recent, acesta a dat share unei informații care stabilea o legătură cauzală între prezența turnurilor 5G și răspândirea virusului COVID-19. Chiar acesta a precizat că nu este întru totul de acord cu această teorie și doar o găsește „interesantă”, simplul share a fost suficient pentru a contribui decisiv la isteria care a dus la distrugerea unora dintre aceste turnuri de telecomunicație din Marea Britanie.
Concluzia studiului Reuters este aceea că statutul celor care postează este cel mai important factor care contribuie la propagarea informațiilor false în media socială. Nu mai puțin de 69% din engagement-ul total în cazul celor 255 de știri false studiate s-a produs în cazul celor postate de celebrități. Și asta în condițiile în care respectivele postări au reprezentat doar 20% din cele 255 de postări analizate.
Reacția paltformelor de media socială
Reacția principalelor platforme de media socială a fost diferită de la caz la caz. Dacă în cazul Twitter 59% din postările raportate ca false sau înșelătoare au rămas în continuare active, în cazul YouTube au rămas active 27%, iar în cazul Facebook 24%.
Sursa informațiilor: https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/types-sources-and-claims-covid-19-misinformation
