Difuzarea imaginlor cu sacii de voturi de la Biroul Electoral al Sectorului 1 a născut un enorm scandal. De o parte sunt cei care vorbesc despre fraudă, de cealaltă cei care acuză televiziunile de “terorism mediatic”.
Dacă a fost sau nu vorba despre o fraudă, e treaba autorităților competente să stabilească (în măsura în care se dorește acest lucru). La Monitor Media ne interesează dacă și în ce măsură pot fi admise acuzațiile aduse presei.
În seara de 30 septembrie, Antena 3 și România Tv difuzează niște imagini în care apar niște persoane intrând în spațiul în care erau depozitate buletinele de vot numărate, la Sectorul 1, în urma scrutinului din 27 septembrie. Imaginile sunt apoi difuzate și de alte televiziuni, nu numai de știri. Capătă circulație online, sunt preluate în presă. Apar și reacțiile:
„Cred că toate poveştile astea au un scenariu clar şi am fost minţiţi şi pe banii noştri. Am fost minţiţi zi de zi pe banii noştri, ai bucureştenilor! Mie mi se pare că ce s-a întâmplat în perioada asta este o lovitură la adresa meseriei de jurnalist. Pot să-l numesc chiar terorism mediatic! Nu este jurnalism în adevăratul sens al cuvântului.”
Dorina RUSU (CNA) în ședința CNA din 1 oct. 2020
„Vreau să vă felicit pentru modul în care aţi organizat alegerile, sigur, împreună cu AEP-ul şi cu celelalte instituţii. Am înţeles că, până la urmă, marea bombă mediatică a fost un mare fâs, dar e o obişnuinţă ca pe postul respectiv de televiziune infractorii să fie prezentaţi oameni cinstiţi şi oamenii cinstiţi, în exerciţiul funcţiei, să fie prezentaţi ca hoţi, nu mă miră. Sigur, incidente, dar incidente minore, şi am remarcat mobilizarea din ziua votului şi în condiţiile de dificultate extremă în care s-au desfăşurat alegerile chiar vreau să vă felicit, domnule ministru”
Ludovic Orban, în deschiderea ședinței de guvern din 1 oct. 2020
”INCREDIBIL!
Imaginile de mai jos sunt de acum 10 minute.
Deși Biroul Electoral a constatat deja că reclamele plătite din bani publici ale PMB la posturi precum Antena 3 încalcă legislația electorală, manipularea continuă!
Nu le pasă! Nu le pasă!
Le-a mers pentru atâta vreme!
Și sunt disperați!
Au furat toți anii ăștia! Acum vor să fure și alegerile!
Noi, USR PLUS, am transmit somații către Primăria Generală, PSD, toate posturile tv și radio care încă transmit aceste reclame ilegale și bineînțeles, către CNA.
Foarte probabil că nu vor da doi bani pe somațiile noastre, s-au învățat deja să își bată joc de noi, de reguli și de tot! Răul trebuie tăiat de la rădăcină! Acum.”
Postare Facebook Vlad Voiculescu – 26.09.2020 – 08:13
”Invităm Consiliul Național al Audiovizualului să analizeze, în regim de urgență și cu legea în mână, “nuclearele” pe care Antena 3 și România TV le-au detonat în ultima săptămână. Avem indicii temeinice că cele două televiziuni au fraudat, în formă continuată și agravantă, jurnalismul, bunul simț și interesul public”
Postare Facebook ACTIVEWATCH – 01.10.2020 – 15:09
”FAKE NEWS! Televiziunile de casă ale PSD difuzează compulsiv din nou știri false despre membrii USR PLUS în încercarea de a-l ajuta pe primarul învins al PSD.
De câteva ore rulează imagini banale cu membrii Biroului Electoral de la Sectorul 1 însoțiți de candidați observatori, desfășurându-și activitatea firească de finalizare a validării secțiilor și închiderea procesului electoral.
Isterie, minciuni și încercare ridicolă de prosteală marca PSD.”
Dan Barna, 01.10.2020
Am selectat doar câteva reacții. Faptul că vin din aceeași zonă politică este irelevant. Întrebarea care se pune este dacă putem discuta despre “terorism mediatic” așa cum un membru al CNA s-a grăbit să afirme sau e vorba doar despre reacții exagerate, subscrise unei logici pur politice.
Trebuiau difuzate imaginile?
Fără discuție da! Ne aflăm în plin scandal provocat de contestarea alegerilor și apar niște imagini chiar de la Biroul electoral în discuție, în care persoane necunoscute umblă la sacii cu voturi.
Din punct de vedere deontologic, pentru orice jurnalist serios difuzarea acelor imagini era obligatorie. Autenticitatea acelor imagini nu a fost pusă în discuție de nimeni. Difuzarea lor era perfect legitimă.
Comentariile din studiouri legate de acele imagini au încărcat regulile? Aici discuția este puțin mai complicată. Când e vorba despre invitații din studio, nimeni nu le poate îngrădi acestora dreptul la opinie – subliniez “opinie”! Moderatorii sunt obligați să solicite probe și argumente atunci când sunt făcute afirmații de natură a leza pe cineva. În cazul de față probele erau ele însele subiectul întregii discuții, rulau pe ecran.
Repet, nu discutăm aici despre aspectul politic/juridic/electoral. Faptul că reprezentanții USR au afirmat că imaginile sunt de la numărare, apoi revenind și spunând că sunt de la renumărare sau afirmația că li se garantase că nicio cameră de luat vederi nu se află în funcțiune, toate acestea sunt irelevante.
Ceea ce ne interesează este dacă este legitimă, jurnalistic, difuzarea acelor imagini și dacă discuțiile care au însoțit această difuzare au depășit limitele deontologice. Dacă asupra difuzării imaginilor lucrurile sunt clare, mai rămâne discuția legată de ceea ce s-a discutat.
Prima întrebare, obligatorie, este dacă cei vizați au fost contactați și li s-a cerut un punct de vedere. Dacă da (și se pare că așa stau lucrurile) atunci s-a procedat corect. Cei care se socoteau lezați puteau cere intervenția în direct unde puteau face necesare precizări ori puteau solicita un drept la replică. S-a întâmplat asta? Nu. Cei vizați au preferat reacțiile pe Facebook. Ulterior, doamna Armand a intervenit în direct la Digi 24 (care de asemenea a difuzat imaginile!) și a dat explicațiile pe care le-a socotit potrivite. I s-a solicitat un punct de vedere de către Antena 3? Dar de către România TV? A solicitat un drept la replică?
Tentativele celor aflați în studiourile de știri de a identifica persoanele aflate în imaginile care erau difuzate constituiau nu doar un demers firesc, ci unul necesar. Din nou, cei eventual lezați aveau la dispoziție dreptul la replică, posibilitatea intervenției în direct. Doamna Armand a ales să facă precizările necesare la Digi 24. I-a fost refuzat accesul la celelalte posturi? Nu avem informații despre așa ceva, dar doamna Armand este liberă să aleagă unde este dispusă să fie prezentă. Informațiile furnizate de domnia sa la Digi 24 au fost, ulterior, corect reflectate de celelalte posturi? Răspunsul este: da.
Domnul Barna nu contestă autenticitatea imaginilor, ci afirmă că sunt imagini banale banale cu membrii Biroului Electoral de la Sectorul 1 însoțiți de candidați observatori, desfășurându-și activitatea firească de finalizare a validării secțiilor și închiderea procesului electoral.
Doamna Armand susține că imaginile sunt false: Televiziunea unui turnător securist și abonată ani de zile la banii primăriei Capitalei pe vremea când PMB era condusă de fosta lui angajată difuzează imagini false despre membrii USR PLUS care ”sustrag saci cu vorturi”. Fake news!
Putem, deci trage niște concluzii:
În contextul unui uriaș scandal legat de posibile fraude, jurnaliștii aveau obligația de a difuza acele imagini.
Identificarea persoanelor prezente în imagini era un demers necesar. În ce măsură această identificare a fost corect făcută reprezintă o altă discuție.
Cei care se simțeau lezați aveau la dispoziție o intervenție directă prin care să aducă necesarele clarificări. Au ales să facă asta la o televiziune, au refuzat la altele.
Reflectarea corectă a celor de la USR a fost dificilă în condițiile în care aceștia au optat pentru comunicarea prin social media, iar punctele lor de vedere, exprimate acolo, au cunoscut numeroase editări, reformulări, ba mai mult, pozițiile exprimate de diverși reprezentanți erau contradictorii.
Anterior, televiziunile de știri difuzaseră imagini cu un reprezentant al PSD filmat cu un număr de procese verbale asupra sa. Imagini puse la dispoziție de către cei de le USR. Aceleași televiziuni. Atunci nu s-a vorbit despre terorism mediatic.
Obligația presei este aceea de a informa. De a pune la dispoziția publicului informațiile relevante, indiferent dacă sunt sau nu pe placul uneia sau alteia dintre formațiunile implicate. Aceleași televiziuni care au difuzat imaginile cu presupusa fraudă comisă de un membru PSD aflat în posesia unor procese verbale au difuzat și imaginile cu acele persoane pătrunzând în locul unde erau depozitate voturile și umblând la sacii cu voturi. Nu poate, deci, exista acuzația de părtinire. Dacă cei care se socotesc lezați au ales să își exprime poziția la un anumit post (care a difuzat imaginile!), dar au refuzat să facă același lucru la celelalte posturi, nu își pot imputa decât sieși această opțiune.
Graba cu care un reprezentant al CNA se pronunță, în termeni nepotriviți, fără o riguroasă analiză este criticabilă.
Pe scurt, televiziunile au făcut ceea ce era datoria or să facă difuzând imaginile. Moderarea dialogului care a însoțit imaginile poate ar fi putut să fie mai strictă și, categoric, în lipsa unei certe identificări a celor în chestiune era preferabilă o poziție mai rezervată. Nu putem vorbi despre terorism de presă.
Vehemența unor reacții este, din păcate, motivată de interese politice și nu de o autentică scrutare a demersului jurnalistic. Care demers jurnalistic, repet, este discutabil sub anumite aspecte, dar în niciun caz atunci când vine despre decizia de a difuza acele imagini. Terorism, dacă vrem să vorbim despre așa ceva, este abia atunci când se pornește mașinăria de insulte, când se cere limitarea libertății presei la ceea ce ne convine nouă. Repet, nu a existat nici cel mai mic protest atunci când au fost difuzate imagini cu un pesedist suspectat de nereguli.
Dacă avem de ales între libertatea presei și interesele unor politicieni, opțiunea e una singură.
