Întâlnim două tipuri de atitudine atunci când vine vorba despre China: una admirativă, justificată de ritmul extraordinar de dezvoltare al acestei țări și o alta care privește cu îngrijorare expansiunea noii puteri. Ambele sunt cumva justificate și ambele cunosc forme extreme.
Forța economică de astăzi a Chinei este de necontestat. La fel cum este și noul său statut de superputere. Lumea afacerilor, în această epocă, este de neimaginat fără China. Iar lucrul acesta se vede și se simte. Și justifică respectul de care țara asiatică se bucură azi. În același timp, sunt la fel de justificate preocupările legate de rolul pe care pare a dori sa și-l asume China pe plan global și mai ales asupra felului în care autoritățile de la Beijing folosesc forța economică și influența politică pentru a suprima orice fel de opinie critică sau negativă la adresa regimului de la Beijing.
Criticile nu sunt puține. De la cele legate de posibile încălcări ale drepturilor omului până la condițiile impuse pentru accesul pe piața chineză. Giganți precum Google au fost acuzați de compromisuri inacceptabile făcute în schimbul accesului la această piață. Un alt gigant, Disney, preluat de către chinezi, a fost nu de puține ori acuzat că ar fi devenit, mai mult sau mai puțin evident, un agent de influență al Chinei. Exemplele pot continua.
China face astăzi ceea ce face, într-o formă sau alta, orice mare putere. Își promovează interesele acolo unde crede necesar. Cu instrumentele pe care le socotește adecvate. Recentul scandal legat de dezvoltarea rețelei 5G, acolo unde avansul tehnologic al Chinei este semnificativ, este un exemplu elocvent pentru subiectul despre care discutăm. SUA și unii aliați occidentali invocă serioase preocupări de securitate și avansează teza folosirii platformei tehnologice, de către companiile chineze, pentru culegerea de informații. Beijingul reclamă încălcarea regulilor liberei competiții (reguli pe care, de altfel, Beijingul le încalcă, la rândul său, când vine vorba de accesul pe propriile piețe).
Acesta este contextul.
Recenta preluare a grupului CME (din care fac parte și televiziunile grupului PRO, din România) de către grupul de afaceri PPF, deținut de controversatul om de afaceri ceh Petr Kellner, a primit, într-un final avizul Comisiei Europene. Avizul viza aspecte legate de competiția în spațiul european. Este vorba despre mai mult de 30 de posturi de televiziune în România, Bulgaria, Slovacia, Cehia și Slovenia.
Legăturile de afaceri ale lui Kellner cu China nasc îngrijorări. Nu puțini sunt cei care văd în recenta achiziție nu doar o investiție cu mare potențial adăugată în portofoliul PPF, ci preluarea unor puternici vectori de influență care ar putea fi folosiți pentru a promova interesele Chinei în regiune.
O recentă scrisoare, adresată lui Kellner, scoate în evidență aceste îngrijorări. Documentul, semnat de 6 organizații, pare a avea, mai degrabă, rolul unui avertisment. Cei șase semnatari sunt: ARTICLE 19, European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), European Federation of Journalists (EFJ), International Press Institute (IPI), Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT), Reporters Without Borders (RSF).
Fără a semnala situații concrete, scrisoarea mai degrabă solicită o declarație formală de intenții din partea lui Kellner și a grupului său, legată de viitoarea administrare a trustului. În document se atrage atenția asupra importanței independenței editoriale a jurnaliștilor:
Esențială aici este chestiunea independenței editoriale. În ultimul raport anual al PPF ați afirmat clar că nu doriți ca grupul dvs. să intre în vreun fel în politică. Este esențial să mențineți acest standar, dat fiind faptul că instituțiile de presă pe care le dețineți acum joacă un rol major în dezbaterea publică și opiniile din țările respective. Instituții cu asemenea largă penetrare au o responsabilitate aparte când vine vorba de transmiterea către cetățeni de informație independentă, de calitate, evitând, în același timp, promovarea unor interese comerciale sau politice specifice sau unei anumite perecepții.
Legăturile importante ale lui Kellner cu China par să motiveze această solicitare:
În acest context, notăm existența unor extinse înțelegeri ale PPF cu China, a cărei conducere pare a avea o deosebită aversiune față de critică, mai ales pe chestiuni precum tratamentul musulmanilor Uighur în Xinjiang, Taiwan sau Hong Kong, unde o masivă suprimare a drepturilor fundamentale este în plină desfășurare. Rolul crescut al Chinei în Europa reprezintă o chestiune de indiscutabil interes public înr egiune. Iată de ce, vă solicităm asigurare că instituțiile de presă pe care le dețineți sunt libere să publice materiale critice legate de politica Chinei sau investițiile din țările respective, fără a fi presate să îndulcească tonul sau să evite anumite subiecte, indiferent de repercusiunile asupra celorlalte investiții sau relații ale dvs. De asemenea, aceste instituții nu trebuie să devină firme de PR care să facă favoruri Chinei ori să îi promoveze imaginea.
De unde vin aceste suspiciuni și de ce se solicită aceste asigurări formale?
Remarcăm faptul că atunci când, la solicitarea Sindicatului Ceh al Jurnaliștilor, i-am cerut un astfel de angajament domnului Vladimir Mlynar, Chief of Public and Government Affaris al PPF, un fost jurnalist independent el însuși, a declinat o abordare a acestor preocupări.
Așa cum spuneam, Kellner este un om de afaceri controversat. Despre afacerile lui și legăturile de afaceri cu China s-a scris foarte mult în presa internațională. În presa bulgară au existat investigații consistente legate de acest subiect. Suspiciunile și precauția celor șase organizații par îndreptățite, dar nu este limpede dacă depășesc spațiul necesarei precauții sau au în spate indicii robuste că trustul lui Kellner ar putea deveni o agenție de promovare a intereselor statului asiatic în regiune.
Cum Kellner este acum și patronul câtorva importante televiziuni românești, subiectul devine de interes pentru noi. Cu atât mai mult cu cât România, în general, s-a arătat în ultimii ani extrem de vulnerabilă la acțiunile puterilor străine pe teritoriul ei.
China, ca orice mare putere, face ceea ce trebuie să facă. Își promovează interesele. Europa și noi, la rândul nostru, trebuie să facem ceea ce se impune: să încercăm să ni le protejăm pe ale noastre.
Legat de noul patronat al Pro Tv și scrisoarea celor 6, lucrurile sunt de urmărit. Ne vom adresa celor șase organizații pentru a afla mai multe despre acest subiect și promitem să revenim, pe monitormedia.ro, atunci când vor exista date relevante.
P.S. PPF a publicat un răspuns la scrisoarea celor șase organizații. În răspuns, Didier Stoessel -CME Chief Executive Officer – Czech Republic, Romania, Slovakia, Slovenia și Lubos Jetmar,Chief Executive Officer CME Bulgaria, pun accent pe pluralitatea de opinii.
We believe the need for a plurality of opinions is already firmly rooted in the drive for viewers and market share in a highly competitive television and media market. PPF and CME fully respect independent, objective, pluralistic and high-quality journalism to continue, just as we stated when we announced the completion of the CME acquisition.
PPF Group believes in freedom, democracy, entrepreneurship, professionalism, and a plurality of opinions. Those are the values we are committed to uphold as owners of CME.
Răspunsul celor de la PPF nu oferă asigurările solicitate de semnatarii scrisori, dar vorbește insistent despre pluralitatea de opinii, menționând, în treacăt, respectul pentru jurnalismul independent și obiectiv.
