Predicatorii

Trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. Ați mai auzit asta cândva, undeva, parcă, nu? Și i-ați acceptat valoarea de adevăr, fie și numai pentru că nu aveți cum demonstra contrariul. La o adică nici dacă afirmația ar fi susținut că “trăim în cea mai rea dintre lumile posibile” nu ați fi avut cum proba contrariul.

E cea mai bună dintre lumile posibile pentru că așa vă repetă predicatorii. Cine sunt ei? Îi știți. Sunt ei, cei care vorbesc despre diversitate, dar nu admit diversitatea de opinii. Sunt cei care proclamă măreția fără de pereche a adevărului, dar nu admit decât ceea ce numesc ei adevăr. Sunt susținătorii libertății de exprimare, dar numai pentru cei care gândesc precum ei. Sigur îi știți. Sunt vehemenți inamici ai știrilor false, dar fals e tot ceea ce nu le e pe plac și orice minciună, oricât de nerușinată, capătă damf de adevăr dacă le servește lor. Sunt cei care vorbesc despre pace, dar sunt mereu pe picior de război, undeva, cu cineva. Sunt ei, cei care vă predică despre virtuți și morală, dar nu îngăduie să le fie lor scrutată moralitatea. Sunt cei care cu glas tunător se ridică împotriva violenței, dar sunt gata să-ți spargă capul dacă nu le ești pe plac. Sunt cei care se declară dușmani ai corupției, dar sunt gata să adauge nuanțe de o rafinată subtilitate dacă prețul e corect.

Fostul președinte american și laureatul premiului Nobel pentru pace (!), Barack Hussein Obama,  și-a publicat recent primul volum de memorii. “The Machines did the  killing”, scrie laureatul premiului Nobel pentru pace. E vorba despre multele, foarte multele asasinate comandate de cel care a fost supranumit președintele-dronă. Pentru că Barack Obama deține un trist record în materie de asasinate comandate și executate prin intermediul dronelor. Obama nu are insomnii, scrie memorii, mâinile lui sunt curate. Mașinăriile se ocupau cu ucisul. Și nu, nu el comanda asasinatele, ci “The machinery…had me killing them.” Citatul exact: “…the machinery I commanded, more often had me killing them instead,”. Între 500 și 600 de civili au fost “victime colaterale” ale asasinatelor comandate de Obama. Mai mult de 60 fiind copii.

Obama e laureat al premiului Nobel pentru pace. E un predicator.

Frecvent aflăm, prin intermediul agențiilor de știri, despre ce a mai scris cutare sau cutare mare publicație străină despre România. Pentru că, desigur, acele mari publicații sunt virtuoși predicatori, strașnice instituții puse în slujba corectei informări a cetățeanului. Ei și doar ei sunt proprietari ai adevărului, ei și doar ei cunosc dreapta cale. Iar dintre toți, nu încape îndoială, New York Times e cel mai de soi. Ziar vechi – desigur-, prestigios- desigur-, cu jurnaliști respectabili (desigur) și cu un mare (desigur) respect pentru adevăr și corecta informare.

New York Times are cei mai deștepți editorialiști, cei mai pricepuți analiști și cei mai obiectivi corespondenți, nu e așa? Cu siguranță! Să vedem cum sună un anunț prin care cei de la New York Times caută să angajeze un corespondent pentru Rusia:

Russia Correspondent

Job Description

Vladimir Putin’s Russia remains one of the biggest stories in the world.

It sends out hit squads armed with nerve agents against its enemies, most recently the opposition leader Aleksei Navalny. It has its cyber agents sow chaos and disharmony in the West to tarnish its democratic systems, while promoting its faux version of democracy. It has deployed private military contractors around the globe to secretly spread its influence. At home, its hospitals are filling up fast with Covid patients as its president hides out in his villa.

If that sounds like a place you want to cover, then we have good news: We will have an opening for a new correspondent as Andy Higgins takes over as our next Eastern Europe Bureau Chief early next year.

Care ar fi, deci, condițiile esențiale? Experiență? Nu musai. Pricepere? Se rezolvă. Etică? Să fim serioși. Nu, condiția fundamentală e această: trebuie să-l urăști pe Putin! Cu orice preț! Altfel nu te califici. Dacă ai pusee de obiectivitate, dacă te simți îndemnat să spui ce vezi sau să asculți ambele părți, e mai bine să-ți vezi de drum. La The New York Times corespondentul trebuie să îl urască pe Putin. Punct.

The New York Times înseamnă o uriașă aglomerare de predicatori.

Și pentru că pomeneam despre presă și The New York Times. Prestigiosul (desigur) cotidian american a demontat, în ultimii ani, mai multe dezgustătoare teorii ale conspirații, produse aberante ale unor minți bolnave. Să vă reamintesc care sunt câteva dintre aceste teorii demontate de predicatorii de le NYT:

-Introducerea unui venit universl garantat

-Eliminarea banilor în forma lor fizică și introducerea monedei virtuale

-Microcipurile implantate la oameni

-Vaccinarea obligatorie

-Introducerea unor documente speciale, altele decât pașaportul, în baza cărora să fie admise călătoriile internaționale

-Introducerea de către vreun stat a sistemului de credit social

Toate aceste aberații au fost demontate eficient de către experții predicatori de la NYT, în ultimii ani. Oricine pomenea despre așa ceva era fie lunatec, fie consipraționist ori promotor de fake news. Absolut toate, fără excepție, reprezintă astăzi subiecte de actualitate, promovate de importante instituții internaționale și demnitari ai multor state.

Psihologul canadian Jordan Peterson este și autorul unei lucrări de mare succes internațional. Lucrarea sa, “12 reguli de viață” a apărut și la noi, la Editura Trei. Peterson este un adversar al curentului “corectitudinii politice”, opiniile sale, socotite de către mulți a sugera o orientare mai degrabă conservatoare, mereu solid argumentate și raționale enervează în mod sistematic șeptelul cavalerilor justiției sociale iraționale și bezmetice.

Recent, Penguin Publishing Canada a purces la pregătirea pentru publicare a noului volum al lui Peterson (autor de mare succes, tradus și vândut peste tot în lume). O afacere bună pentru editură, ați spune. Dar nu. Șeptelul cavalerilor justiției sociale angajați ai editurii au lansat un isteric protest prin care cer conducerii editurii, nici mai mult, nici mai puțin, decât interzicerea noii cărți. Pentru că (desigur) ei apără justiția socială, ei sunt virtuoși campioni ai diversității, dreptății, libertății și bla-bla-bla. Așa că.

Și aceștia sunt harnici predicatori.

Editorialul se încheie aici. Peste un ceas, două, ar fi ora la care ar trebui să iasă și predicatorul nostru. Dacă n-a plecat deja la Sibiu. Pentru weekend. Cu sau fără mască.