Mayașii încă mai trăiesc în Belize, Guatemala și Honduras. Dar între mayașii de acum și cei din antichitate există diferențe considerabile, mai ales datorită faptului că regiunile nu mai sunt administrate de o „conducere despotică”, așa cum era în multe dintre vechile orașe, potrivit descoperirilor recente ale arheologilor care au excavat mai multe case din două situri.
Cercetătorii, după studierea amănunțită a rămășițelor celor o sută optzeci de case din Uxbenká și nouăzeci și trei de case din Ix Kuku’il au ajuns la concluzia că exista o discrepanță frapantă între nivelul de trai al mayașilor care locuiau în aceeași regiune.
Pe când unii se bucurau de un trai îndestulător și se aflau în posesia anumitor bogății, alții de abia reușeau să supraviețuiască. Arheologul Amy Thompson, coleg postdoctoral la Field Museum din Chicago și autor principal al studiului publicat în jurnalul PLOS ONE, a spus:
„Inegalitatea bogăției este observabilă în întreg peisajul. Case mari înconjurate de case mici din cartiere aflate la distanță de centrul orașelor.”
Dimensiunea și materialele structurilor au fost factorii importanți luați în considerare de către arheologi. Specialiștii încearcă să găsească un răspuns solid pentru următoarea întrebare:
Cum a apărut această inegalitate?
Profesorul de antropologie al Universității din New Mexico și coautorul studiului, Keith Prufer, directorul Proiectului arheologic Uxbenká, a spus: „Inegalitatea bogăției este un semn distinctiv al tuturor civilizațiilor antice și își are originea odată cu dezvoltarea producției de alimente – cu precădere agricole – care a permis anumitor indivizi să controleze cote disproporționate de resurse și să oblige, prin convingere sau constrângere, pe alții să furnizeze forță de muncă și bunuri pentru a crește inegalitatea bogăției.”
Gary Feinman, curatorul de antropologie al MacArthur al Field Museum, a venit în completarea profesorului Keith Prufer: „Chiar și cel mai mare oraș clasic din Mesoamerica, Teotihuacan, în centrul Mexicului, a avut grade mai mici de inegalitate măsurate prin spațiul intern decât au avut site-urile clasice Maya.”
Suprafețele caselor mici, majoritatea lor ridicate cu lemn peste fundații din piatră, măsurau aproximativ 4 x 6 metri, pe când cele mari ajungeau la 12 x 20 metri.
