Modificările Codului de Reglementare în Audiovizual, supuse dezbaterii publice, au declanșat reacții controversate în rândul jucătorilor de pe piața media, din mediul publicitar și de business. Un material publicat de paginademedia.ro prezintă reacțiile ample strârnite de propunerea Consiliului Național al Audiovizualului privind „interzicerea reclamelor pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice”. Măsura ar urma să restricționeze prestația publicitară a vedetelor, atât pe canalele clasice, cât și în mediul online, principalul argument al CNA precizând că, datorită notorietăţii în mediul online, vedetele pot încuraja participarea la astfel de jocuri. Noile reglementări prevăd că reclamele din domeniul pariurilor sportive și jocurilor de noroc vor putea fi difuzate doar între orele 23:00 – 06:00 și live în cadrul difuzării competițiilor sportive, dar… fără prezența unor figuri notorii, indiferent că vorbim de sportivi, muzicieni sau artiști.
Propunerea a fost contestată atât de beneficiarii direcți ai industriei jocurilor de noroc, cât și de foruri care activează în domenii conexe, precum: Federația Română de Fotbal sau Biroul Român de Audit Transmedia (B.R.A.T.) Reprezentanții asociațiilor jocurilor de noroc susțin că: este foarte dificil de definit și interpretat „notorietatea”, mai ales în mediul online, că personalitățile vieții publice au un rol important și în campaniile de conștientizare și educare a publicului privind jocul responsabil dar și că o astfel de măsură încalcă dreptul fundamental la muncă al unei categorii largi, chiar dacă vorbim de persoane publice, cei care apar în reclame având aceleași drepturi constituționale.
Argumentele autorității de reglementare în privința modificării Codului de Reglementare vizează necesitatea alinierii legislației la noul context de comunicare, cu măsuri aplicabile și în spațiul online, protejarea diverselor categorii de public având astăzi nevoie de definiții noi și de o schimbare de perspectivă.
De altfel, raportate la noile facilități și obiceiuri de informare actuale, adaptarea politicilor de supraveghere și extinderea reglementărilor la nivelul platformelor online au, în viziunea conducerii CNA, o conotație majoră. La începutul săptămânii, într-un interviu acordat Euronews, președintele Consiliului Național al Audiovizualului preciza că instituția pe care o reprezintă intenționează să propună atât președintelui României, Nicușor Dan, cât și președinților celor două Camere ale Parlamentului, introducerea în Strategia privind Securitatea Națională a unui Capitol privind educația media: „Înainte de a discuta de aplicarea unor măsuri de eliminare a conținutululi ilegal din platforme, trebuie să avem și o bază foarte clară care să fie explicată și transmisă societății. Iar rolul pe care, într-adevăr, noi îl avem acum, trece de CNA-ul pe care îl știm de atât de multă vreme, acela dedicat doar televiziunilor și radiourilor. Suntem acum o instituție dedicată intregii media și avem un rol mult mai mare”, a explicat Valentin Jucan.
Conform precizărilor oficiale Proiectul de Decizie privind Codul de Reglementare a conţinutului Audiovizual va ține cont de toate propunerile și observațiile formulate de participanții la dezbaterile publice, de la reprezentanții instituțiilor de presă și societăților comerciale, până la membrii organizațiilor societății civile.

