Elon Musk și Max Hodak, cofondatorul Neuralink, se numără printre puținii adulți care nu au renunțat la ideile și visurile stârnite de lecturile fantasy și SF din adolescență. Pentru cei doi, subiectele create de scriitori precum Mary Shelley, Frank Hubert, H.G. Wells, Philip K. Dick și Isaac Asimov sunt componente nedescoperite și neinventate ale lumii reale, așa că ei și-au propus să schimbe radical umanitatea. Sau mai bine spus, s-au hotărât să îmbine realitatea zilelor noastre cu fragmente din zecile de milioane de ani de dinaintea perioadei cretacice.
Este destul de curios faptul că determinarea lui Musk își are rădăcinile undeva în copilăria sa, când, încăpățânat ca orice puști, i-a promis tatălui său că „o să îi arate el lui că o să ajungă pe Marte”. Ambițiile sale s-au dus și mai departe de această călătorie, pe care, de altfel, însuși Musk a recunoscut că nu o va face vreodată, chiar dacă are speranțe că navele sale vor fi primele care vor ajunge acolo cu oameni la bord.
Nici el, nici alți bogați ai lumii nu vor merge pe Marte, pentru că, așa cum nu s-a sfiit să recunoască, bogații au alte treburi, nu se riscă de dragul științei sau al aventurii în sine.
Experimentele precum cyber-porcul au scopuri nobile, cel puțin la prima vedere, precum oferirea posibilității celor paralizați de a merge din nou.
Totodată, neurotransmițătorii ar putea fi folosiți pentru a descoperi ce se află în mințile oamenilor și a îi controla pe aceștia.
Rachete, sateliți, mașini fără șofer, oameni digitalizați și câte și mai câte, dar Max Hodak, cel care a pus bazele Neuralink alături de Musk, are idei și mai îndrăznețe:
„Probabil am putea construi Jurassic Park dacă am vrea”, a transmis printr-un tweet. „Nu ar fi dinozauri autentici genetic. Poate după 15 ani de reproducere combinată cu inginerie putem obţine specii noi, super exotice.”
Progresele făcute de către oamenii de știință în domeniul cercetării genetice îi oferă lui Hodak speranța că poate crea ființe noi. Și îl ajută să viseze cu ochii deschiși la ziua când ar aduce la viață universul născocit de Michael Crichton în romanele care au stat la baza celor cinci filme „Jurassic”. Hodak a scris:
„Reapariția ar putea fi un instrument valoros pentru creștrea biodiversității. Biodiversitatea este cu siguranță valoroasă; conservarea este importantă și are sens. Dar de ce să ne oprim aici? De ce nu încercăm să generăm diversitate nouă?”
Conservatorii privesc cu scepticism și cu ceva teamă astfel de planuri.
