Rezultatele unui studiu realizat recent de cercetătorii de la Media Lab al MIT reflectă impactul major al utilizării ChatGPT asupra capacității de gândire critică. Cercetarea a implicat 54 de participanți cu vârste între 18 și 39 de ani, care au fost solicitați să realizeze un eseu, fiind împărțiți în trei grupe: I – cu ajutorul Chat GPT, II – folosind Open AI (motorul de căutare Google), III – cu propriile resurse, relatează time.com, citat de libertatea.ro
Activitatea cerebrală participanților a fost monitorizată prin EEG în 32 de regiuni ale creierului, rezultatele demonstrând că grupul care a folosit ChatGPT a avut cea mai redusă implicare cerebrală, performanțe sub medie la nivel neuronal, lingvistic și comportamental. Studiul a evidențiat că utilizatorii ChatGPT au devenit tot mai pasivi pe parcursul experimentului, ajungând să copieze și să lipească conținut în loc să gândească critic. Eseurile produse cu ajutorul ChatGPT au fost descrise de profesorii evaluatori ca fiind „lipsite de suflet” și fără gândire originală.
La polul opus, grupul care a lucrat fără asistență tehnologică a demonstrat cea mai mare conectivitate neurală, în special în zonele asociate cu creativitatea și procesarea semantică. Aceștia au exprimat o satisfacție mai mare față de propriile eseuri și au manifestat un nivel ridicat de implicare și curiozitate.
Totodată, grupul care a utilizat Google Search a prezentat, de asemenea, o funcționare activă a creierului și un nivel ridicat de satisfacție. Această diferență este notabilă în contextul în care mulți utilizatori preferă acum chatbot-urile AI în locul motoarelor de căutare tradiționale.
Rezultatele generează temeri cu privire la potențialul impact negativ al utilizării excesive a inteligenței artificiale în procesul de învățare, în special pentru utilizatorii tineri. Nataliya Kosmyna, autoarea principală a studiului, și-a exprimat îngrijorarea care a determinat publicarea rapidă a rezultatelor: „Ne este teamă că, în 6-8 luni, va exista un factor de decizie care va decide să introducă GPT în grădinițe. Cred că ar fi absolut rău și dăunător”.
De altfel, dr. Zishan Khan, psihiatru specializat în tratarea copiilor și adolescenților, confirmă observațiile studiului: „Din punct de vedere psihiatric, observ că dependența excesivă de aceste instrumente poate avea consecințe psihologice și cognitive neintenționate, în special pentru tinerii al căror creier este încă în dezvoltare”. El avertizează conexiunile neuronale responsabile de accesarea informațiilor și memorare pot fi afectate.
