Cei de la Netflix s-au străduit, în ultimii ani, să își îmbogățească oferta cu o sumedenie de producții proprii. Și au reușit. Asta este vestea bună. Vestea rea e că e vorba mai ales despre cantitate.
Dacă până la explozia serviciilor de streaming ne obișnuisem cu seriale organizate pe sezoane, cu pachete consistente de câte 20-24 de episoade, acum lucrurile stau altfel. Nu mai e vorba neapărat despre sezoane, ci serii, iar acestea au, de regulă câte zece episoade. Netflix a reușit să ne demonstreze că putem avea și micro-seriale, de câte 6 sau 8 episoade. Ceea ce nici nu deranjează foarte mult, în cazul unora dintre producții.
Vechile canoane au dispărut, vechile rețete au fost abandonate. Formula introducere-expozițiune etc. e prea costisitoare. O distribuție populată cu nume grele costă și ea, o echipă serioasă de scenariști nu e deloc ieftină. Așa că accentul, de multe ori, se pune pe efecte speciale, mai mult sau mai puțin ambițioase. Producția e mai puțin sofisticată, mai totul se filmează în studio, exterioarele, locațiile exotice, decorurile complicate costă. Așa că, precum spuneam, mult CGI.
În condițiile acestea e destul de greu, pentru un veteran, ca mine, să găsească în oferta Netflix lucruri de care să se declare încântat. Ca atâția alții, petrec cea mai mare parte a timpului alocat Netflix căutând ceva suportabil. Iar dacă neajunsurile de mai sus nu încurcă îndeajuns, mai există și omniprezenta, obositoarea, sufocanta “justiție socială” care complică foarte mult lucrurile. Impunerea exagerată și de multe ori aberantă a “diversității” naște producții de-a dreptul bizare (Troia e un nefericit exemplu) sau transformă producții care au început onorabil în bazaconii greu de urmărit, inundate de mesajele justiției sociale.
Cum Yellowstone nu e încă disponibil pe Netflix, haideți să vedem care ar fi cele zece seriale care ar putea alcătui un top 10 și pe care vi le-aș putea recomanda, din ceea ce alcătuiește azi oferta popularului serviciu de streaming. Firește, e un clasament subiectiv.
10.Prison Break
Serialul produs pentru FOX poate fi socotit, azi, deja un clasic. Primul sezon e grozav, cel de al doilea … meh, sezonul trei mai prinde ceva vlagă, apoi se încasează doar dividendele. Sezonul 6, lansat în 2018, care își propunea să relanseze serialul, n-a convins. Dacă nu l-ați văzut până azi (cum așa?) poate fi o bună alegere.
9.Ozark
Am vrut să îmi placă. Pentru că îmi place Bateman. Și primul sezon a fost în regulă. Chiar dacă nu aducea nimic original. Povestea cu familistul obișnuit prins în afaceri necurate o mai văzusem. La fel și povestea cu familistul care se bagă în afaceri cu droguri. Distribuția salvează lipsa de originalitate, iar în primul sezon povestea curge coerent, ceea ce poate stârni interes. Următoarele sezoane încearcă să mențină acest interes și sar calul. Pentru fanii acestui gen, totuși, poate fi interesant.
8.Alice in Borderland
Această producție niponă, clar, nu e pentru oricine. Are toate ingredientele serialelor asiatice, jocul actorilor are nuanțele și particularitățile pe care le puteți aștepta de la o astfel de producție. Cine ține neapărat la o încadrare în genuri, poate vorbi despre cyber punk, la fel cum putem vorbi despre horror sau fantezie. Pe scurt e o idee originală, care e tratată original, plecând de la benzile desenate cu același titlu. Nu, nu este o poveste cu super-eroi.
7. Stranger Things
Cum spuneam, micro-seriale. Opt episoade/serie. Primul sezon a fost foarte, foarte bun. Original, provocator, cu o distribuție interesantă din care făceau parte, pe lângă nume mari, câțiva copii adorabili. Sezonul doi nu a mai fost la fel de intens, se urma doar o rețetă deja verificată, dar a fost un sezon bun. Apoi a venit sezonul 3. Care a transformat totul într-un ghiveci. Elementele “dark” au dispărut, dar au abundat glumițele, farmecul nostim al puștilor a fost exploatat până la saturație, ba am avut și cântecele. Asta explică de ce serialul e abia pe locul 7. Chiar și așa, merită văzut, dacă l-ați ratat cumva.
6.Orphan Black
Nu e o producție Netfflix. Și se simte. E o producție BBC. Și asta se simte. Un serial de neratat, întunecat, care îmbină elemente de fantastic, cu drama și acțiunea unui serial polițist. Tatiana Maslany e foarte bună în rolul/rolurile principal/principale. O idee originală, bine pusă în cadru. Ca întotdeauna, sezoanele sunt inegale, dar bine construite toate.
5.Vis a vis
Nu știu de ce, dar serialele/filmele cu acțiunea plasată în închisoare par să exercite o fascinație aparte. Poate pentru că descriu un micro-cosmos la care cei mulți dintre noi (slavă Domnului!) nu vom avea niciodată acces. Vis a vis e un astfel de serial. Ideea nu e neapărat originală (ați văzut-o deja în Orange is the new black, care de la sezonul doi a devenit, pentru mine, insuportabil), dar abordarea este. Iar actrițele care umplu rolurile principale sunt cu adevărat excepționale, Alba Flores și Najwa Nimri merită remarcate în mod deosebit. O producție spaniolă de văzut.
O p
4.La Casa de papel
Nu avea cum lipsi din acest clasament. Ar fi meritat, poate, un loc mai sus dacă nu exista ultimul sezon. Ce e de spus despre acest serial fenoment? O idee originală, o abordare pe măsură, o distribuție impecabilă. Puțini sunt cei care au ratat, probabil, acest serial, dar rămâne o recomandare solidă. Va exista și un sezon cinci.
3.The Queen’s Gambit
Dacă tot am vorbit până acum despre originalitate, iată că a venit și momentul în care trebuie să scriu despre acest serial, care poate fi socotit un fenomen. Nu știu dacă pot vorbi neapărat despre originalitate, bună parte din poveste mi-a dat senzația unui deja vu, greu explicabil. Dar asta ține mai mult de percepția subiectivă. Una peste alta, povestea este frumos arcuită, curge frumos și e, în general, bine spusă. Pasionații de șah pot resimți o anumită frustrare atunci când partidele nu se văd așa cum trebuie, dar dincolo de asta povestea e coerentă și convingătoare. Anya Taylor Joy e încântătoare, iar restul distribuției e pe măsură.
,
2.Black Mirror
Ar fi putut ocupa prima poziție în acest clasament subiectiv. Nu o face pentru că sezoanele nu sunt la fel de bune, iar episoadele dinlăuntrul acestor sezoane sunt, de asemenea, inegale. Preluarea francizei de către Netflix a salvat serialul, dar se simte și altfel. Câteva episoade sunt de-a dreptul remarcabile: Nosedive, The Entire History of You, Hang The DJ. Sezonul cinci e slab. Spre mediocru. S-a mizat mult pe Bandersnatch, care a fost difuzat ca un fel de avanpremieră a sezonului și în care o poveste dezlânată și departe de ce avea, de obicei, de spus Black Mirror a fost rasolită de dragul interactivității. Cu toate acestea, așa cum am spus deja, există cîteva episoade remarcabile, iar serialul poate fi oricând revăzut cu interes.
1.House of Cards
Este serialul care, practic, a propulsat Netflix. Prima producție importantă a lor și curajul de a investi într-un serial costisitor, cu un puternic și nu ușor digerabil mesaj politic. De atunci anii au trecut, iar Netflix s-a schimbat. Primele cinci sezoane au fost fabuloase, bine scrise, bine puse în cadru și impecabil jucate. Scandalurile în care a fost implicat numele lui Kevin Spacey au avut un impact și asupra producției serialului, așa că sezonul șase a fost o soluție de avarie. Adică mediocru. Lipsa lui Spacey (cu multele și grelele lui păcate) s-a simțit. Primele cinci sezoane merită revăzute. Mai ales în contextul de astăzi.
