Ai crede că e ușor să faci un top al sitcom-urilor, după ce ai stat trei zile să te gândești la el. Aflu acum că nu este. Din fericire, o să îl avem din nou pe Daniel lângă noi, să ne dea peste mână sau să ne ia peste picior (frumos, elegant, cât de cât).
Sunt convins că n-o să-i placă foarte mult ce am de zis și abia aștept să văd de ce. Probabil pentru că fixurile mele sunt doar ale mele. (Mișu are dreptate doar parțial, ne întâlnim în unele chestii, dar nu des)
Înainte de topul propriu-zis, aș vrea să explic absența a cel puțin unui serial. De fapt sunt două, dar probabil doar unul ar fi prins top 10. „Arrested Development” și „3rd Rock from the Sun”. Pe primul nu prea l-am văzut deloc, pe cel de-al doilea, doar pe sărite. Și nu prea pot să-mi dau cu părerea despre lucrurile pe care nu le cunosc, chiar dacă sunt român și mândru. (Dar pentru Curb Your Enthusiasm ce scuză ai, Mișule? Da, Larry David e agasant și mă scoate din sărite cu tonele de sugestii publicitare inserate – deștept- în scenariu, dar serialul era de top 3)
10. 2 Broke Girls
Ăsta ajunge aici doar ca să aibă Daniel muniție. Bine, nu chiar. Din uneori încetăm să mai fim atât de inteligenți și de sofisticați și mai și râdem la o cascadă de glume pe care le-am auzit deja. Plin de stereotipuri și clișee, dar e cu gagici simpatice. Care au si umor din când în când.
(N-am văzut, nu cunosc, nu o să văd, nu o să cunosc. Din motive.)
09. The Office
Hei, dacă vouă v-a plăcut, mi-a plăcut și mie. Doar că mai puțin. Și serios că John Krasinski și Steve Carell nu mi se vor părea vreodată amuzanți. Norocul serialului e că alții au dus greul în spate.
(Dacă vorbim despre varianta britanică, a lui Gervais, e ok. Nu știu cine a decis că alde Carell e actor. De comedie. Dar era beat!)
08. Community
Bine scris și bine jucat, genul de serial care fie te prinde, fie nu. Cale de mijloc nu prea există. Pe mine, evident, m-a prins. Ken Jeong e cireașa de pe tort.
(Primul sezon ok. Original, nostim. Al doilea repetă deja clișee. După aia totul stă în cîrca lui Jeong. Nu intra în top 10, la mine. Cheers?)
07. Friends
E atât de jos în top pentru că niciodată nu am reușit să îl văd cap-coadă. Mulți dintre cunoscuții mei sunt fani, mereu am zis că e un serial foarte bun, însă a existat acel „ceva” care, fie m-a făcut să nu mă pot bucura în întregime de el, fie nu am putut să îl apreciez așa cum trebuie.
(Nu am înțeles niciodată succesul serialului ăsta. Mad About You al lui Reiser mi se părea mai subtil și cu haz.)
06. How I Met Your Mother
Ciudat sau nu, mi-a plăcut mai mult decât „Friends”, chiar dacă pentru mulți a fost doar o copie mai proastă. Sigur, finalul a fost mizerabil, dar drumul până acolo a meritat. Am râs și nu puțin.
(E ok. A durat cu două sezoane prea mult. Și s-a simțit.)
05. Married…with Children
„Familia Bundy”, așa cum a rulat la noi. Da, da, umor de șantier, autobază, însă dacă o să-mi spuneți că n-ați râs, aș zice că sunteți puțin ipocriți.
(Clasic. Ireverențios, incorect politic, haz mult!)
04. Brooklyn Nine-Nine
Cel mai tânăr membru al listei. Cu potențial să urce și mai sus de atât. Ca să fiu hipster, e fresh, actorii sunt excelenți. Îi doresc viață lungă.
( E comedie? Cum argumentăm asta? Everybody loves Raymond!)
03. M*A*S*H
Din viteză era să pun trailer la lungmetraj. Nu știam de ce nu îmi vine să râd.
MASH a fost pe locul 1 în top când m-am gândit prima dată la el. La top. Dar cu cât m-am gândit mai mult, cu atât mi s-a întărit convingerea că nu trebuie să fie acolo. Doar pentru că, pe lângă umorul de excepție, e cel mai serios dintre toate serialele de aici.
(Alan Alda a reușit să transforme ceea ce trebuia să fie un sitcom în ceva mult mai complex. Și nu și-a pierdut nimic din prospețime după atâta vreme)
02. Two and a Half Men
Știu, știu. Am citit recenziile. Bine că nu-s de acord cu ele. Mi-a plăcut fără rezerve. Evident, până când a dispărut Charlie Sheen și a apărut Ashton Kutcher. Fără supărare, dar erau bocancii prea mari pentru el.
(Aici ar trebui – din motive care nu interesează acum – să mă abțin. Dar suntem de acord în privința lui Sheen. După plecarea lui, totul a devenit ridicol, nu comic. Chuck Lorre e un vanitos!)
01. Seinfeld
Mi-aș fi dorit sincer să nu fie primul. Pentru că niciodată nu l-am putut suporta pe Jerry Seinfeld. Dar „Seinfeld” e mult mai mult decât Jerry. George, Elaine, Kramer, Newman, Uncle Leo, Steinbrenner, părinții lui George etc, etc. Mi-i aduc aminte pe toți de parcă i-aș fi văzut ultima dată ieri, nu acum câțiva ani. Iar asta spune multe.
„Seinfeld” a produs atât de multe momente memorabile încât e imposibil să așezi altceva deasupra lui.
(Aici suntem aproape toți de acord. Deși Curb Your Enthusiasm, deși Everybody Loves Raymond.)
