Există unele cărți pe care nu e potrivit să le citești în orice împrejurări – Jocul cu mărgele de sticlă al lui Hesse sau Muzeul inocenței al lui Pamuk cu siguranță nu sunt romanele care să te destindă într-o săptămână pe malul mării, așa că am ales 10 cărți pe care le consider numai bune de citit în vacanță.
Unde ai dispărut Bernadette – Maria Semple
Romanul e compus dintr-o împletitură aparent bulversantă, dar complexă și armonioasă.
Perspectiva fiicei protagonistei care dă titlul cărții alternează cu schimburi de e-mailuri între mai multe personaje și anunțuri care adâncesc misterul.
Stilul este digerabil, poate facil pe alocuri, dar categoric nu supărător.
Oricât de înșelătoare ar putea fi recenziile de carte, părerea unui autor precum Johnathan Frazen cu siguranță cântărește enorm în promovarea unei cărți:
„Am devorat această carte cu o poftă sălbatică.”
Arhitectul parizian – Charles Belfoure
Cei de la Booklist sunt de părere că „Charles Belfoure scrie ca un viitor Ken Follet”. Deși structura romanului nu se apropie de complexitatea firelor narative care se întrețes în poveștile autorului britanic, scriitura aerisită își găsește răsunet în operele lui.
Încă de la primele pagini este observabil faptul că autorul este arhitect de profesie, astfel că veți citi multe descrieri amănunțite ale clădirilor și ale planurilor arhitecturale pe care protagonistul le întocmește pentru a își duce misiunea la bun sfârșit.
Rock Springs – Richard Ford
Zece povestiri pe care vara le-am citit cu mai mare bucurie decât în timpul iernii, când le-am descoperit. Deasupra fiecăreia planează senzația copleșitoare a alienării și o detașare care îți oferă posibilitatea de a descoperi substratul întâmplărilor fără să fie nevoie de explicații.
Bucuria vieții – Irving Stone
Aceasta este o carte care cu siguranță nu le-a scăpat până acum celor fascinați de Noaptea înstelată a lui Vincent van Gogh, celor care au citit corespondența dintre el și fratele său și celor care au nu au putut lăsa din mână romanul Agonie și extaz, capodopera autorului.
Citiți-o!
Blândețea nopții – Scott Fitzgerald
Romanul acesta este considerabil mai lung decât Marele Gatsby și dat fiind subiectul său, cu siguranță relația defectuoasă, încărcată de excese, dintre Scott Fitzgerald și soția lui, Zelda – la adresa căreia Ernest Hemingway nu avea nicidecum cuvinte de laudă – a fost principala sursă de inspirație a autorului.
Pe drum – Jack Kerouac
Un roman scris dintr-o suflare, considerat „Biblia generației beat”. Povestea pare să fie o fugă permanentă spre nicăieri, dar tocmai în asta constă frumusețea ei.
După primele douăzeci-treizeci de pagini o să simțiți nevoia să porniți la drum fără o țintă anume, dornici de aventură.
Iată-mă – Jonathan Safran Foer
Grosimea cărții poate fi intimidantă pentru aceia dintre voi care ați rămas marcați de greutatea edițiilor într-un singur volum ale romanelor Doctor Faustus al lui Thomas Mann sau ale altora asemenea, dar scriitura lui Foer este antrenantă, isteață, plină de umor; descrierile sunt savuroase, iar dialogurile amintesc de lejeritatea stilistică a Annei Gavalda.
Mic dejun la Tiffany – Truman Capote
Audrey Hepburn a contribuit semnificativ la intrarea acestui roman în istoria literaturii universale.
Poate fi citit în câteva ore.
Deși capodopera lui Truman Capote este „Cu sânge rece”, în a cărui muncă de documentare a fost susținut de Harper Lee, autoarea „Să ucizi o pasăre cântătoare”, Mic dejun la Tiffany e romanul care îl păstrează pe Capote la modă și în zilele noastre.
Toate pânzele sus! – Radu Tudoran
Un roman de aventuri criticat pentru „burțile” care pot trece neobservate dacă îl citiți pentru a vă bucura de o poveste savuroasă și nu pentru a găsi cusururi autorilor români.
Să cunoști o femeie – Amos Oz
Aceia dintre voi pentru care tonul textului contează mai mult decât acțiunea, ar trebui să citească această carte.
Veți avea parte de numeroase descrieri care impresionează prin minuțiozitatea lor.
Totodată, dacă nu v-ați grăbit să faceți cunoștință cu scriitorul israelian prin intermediul celui mai bun roman al său „Poveste despre dragoste și întuneric”, această carte subțirică, „Să cunoști o femeie”, este începutul recomandabil.
